Libera Me
Life Risking Romance

Zhuang Zi – Tao în aforisme

January 14, 2018 | Author: Nedeslușitul Obscur | Category: N/A
Share Embed Donate


Short Description

Download Zhuang Zi – Tao în aforisme...

Description

T AO ÎN AFORISME

COLECTIA ORIENT SERIA TAOISM

ZHUANG ZI

TAO ÎN AFORISME

Se lect ie de texte. introducere ş i note de JEAN CHIRIAC

EDI TURA AROPA BUCURESTI

1997

Coperta ele GINNO DUMITRESCU

INTRODUCERE

© ARO PA . 1997. pentru introd11cere şi note JSB

973-9X 126-0-0

1 DOU Â ISTORIOARE CU TÎLC Îmi revine în minte povestirea unui vizitator al lui Ramana Maharshi , la ashramul din Arunachala, prin anii 30-40. Ramana este celebrul iluminat indian (a nu se confunda cu Maharsh i Mahesh), care a fost prezentat publicului occidental în special de lucrarile lui Paul Brunton. Vizitatorul îsi aminteste o întîm plare cu tîlc la care a asistat fara voia lui. Ramana medita într-un ungher retras , total absent la tot ce-l înconjoara . La un moment dat, o cobra imensa i-a aparut în preajma, s-a apropiat si 1-a atins în treacat, pentru a se pierde în frunzis. Trupu l maestrului ramase neclintit, impasibil în fata primejdiei mortii. Cel putin asta a fost impresia privitorului. Putin dupa, povestitorul avu ocazia sa-i adreseze lui Maharshi cîteva întrebari. Si , debuta desigur, cu: "Ce ati simtit Maestre cînd cobra aceea v-a atins în timp ce meditati?" Cu aeru l cel mai natural din lume, Ramana raspunse: "Frica, fireste!" (1 ). 1. RamanaMaharshi, "His Relevance Today'' ...

IX

O alta relatare, de asta data din li tera tura Zen. Un ucen ic îl între a bă pe Maestru : "Ce tre buie sa fac pentru a atinge Satori?" Maestrul îi raspunse: "Ai mîncat?'' - "Da", zise ucenicul. - "Ti-ai spalat blidul?" '·Nu'', z1se ucenicu l. "Mars si spa la-ti blidul narodu le!", replica Maestru l(2). Ambele anecdote con figureaza deja ambianta spi rituala în ca re putem integra taoismu l. Mai întîi, însa , cîteva elucida ri. Primul caz, sugereaza co nfuz ia la rg raspînd ita la omul occidenta l, cum ca viata spirituala , la apogeul ei , ar trebu i sa ne ofere o pavaza în fata vicisitudinilor vietii. Înteleptu l iluminat ar trebui sa fie un soi de supraom, o fi inta mega li tica , un campion al performantelor extra-mundane. El nu mai este afectat de tot ceea ce afecteaza fiinta profana . Ne ima ginam ca, în meditatie. înteleptul si-a abandonat trupu l si sa unit cu infinitul (Brahman, Dumnezeu , Tao, etc.) . Cu timpul, meditatia îi devine reflex, asa încît înteleptu l traieste în conditia celui eliberat de tarele trupesti si sufletesti . Cu greu am putea admite ca un 2. un cli mat spiritual asemă nător îl gas1m în afori: me~e cresline ale parinti lor desertului . l ată unul:_ Un calugar venerabil a fost întrebat: "Ce trebuie să fa~1 _pe n ~u- a te mîntui?" Că l ug ă rul împletea cosuri de răchlta. Fara a-s1 abate atentia de la lucru, răspun se simplu: "Ceea ce ve~1 aici" (Cit. De Mare de Smedt, ·La clarte interieure" , Albtn Michel, 1993, p.137).

X

asemenea "mon stru sacru·· ar ma i putea 1ubi ca noi. urî ca noi, mînca , bea , dormi, urina, defeca. etc., ca noi. Într-un cuvînt, în fantezia noastra. omul spiritual, Desavîrsitu l, nu mai este om în sensul profan al termenului. Ar trebui sa adaugam aiCI ca o atare mentalitate nu este apanajul exclu siv al omu lui de rînd . Un savant de ta lia lui M. Eliade a crezut si el , ba chia r a "dovedit" ca initierea spirituala înseam na o mutatie ontologica a fiintei - credincios dihotomiei, clasice de-acum - sa cru profan . Altfel spus, iluminatul este musai un avata r al sacrului, în timp ce omul de rînd, o expresie a profanului ... (3) . Aceeasi menta litate, repet, o gasim pretutindeni în lumea moderna occidentala , daca nu s1 1n cea orien tala .. . Exemplul lui Ramana Maharshi a a răta t însa ca înte leptul nu a încetat sa fie om, ca , în momentele tipice de viata , el se comporta ca oricare dintre noi . Experiente le sale spirituale nu I-au scutit de tributul pe care îl plătim cu totii naturii noastre "profane··. A doua an ecdotă trebuie pri v ită în corelare cu prima . Ucenicul doritor de Satori este fiecare din noi . oricine se simte atras de antrenamentele si performantele spirituale. Ceea ce intereseaza este însă altceva . Faptul ca credem. aprioric, ca Satori 3. În taoism nu ex istă n1m1c ase mă nător ace stei dihotomii ~sacru-profa n ". În realitate sacralitatea în extrema ei atinge

profanul si viceversa ...

XI

poate fi obti nut daca facem cu sîrguinta ceva anume. Ne spunem în sinea noastra ca un ideal atît de inaccesibil nu ar putea fi atins decît prin efort, renuntare , sacrificiu, si altele la fel. Or, replica Maestrului Zen este pulverizanta; ea s-ar putea traduce cam asa: ca sa-I atingi pe Satori nu trebuie sa faci nimic deosebit în acest sens. Nimic deliberat, programat. Sau: nu ai nimic altceva de facut decît ce ai facut si pîna acum. Sa manînci cînd e timpu l sa manînci, sa dormi cînd ti-e somn, sa meditezi cînd e timpul sa meditezi, sa palavragesti cînd îti vi ne, s.a.m.d. lata o alta viziune care ne intriga: faptul ca nu trebuie sa facem nimic special ca sa-I atingem pe Satori! ... \

SPIRITUL TAOISM ULUI Am afirmat mai sus ca ambele istorioare configureaza ambianta spirituala în care putem integra taoismul. Am avut în vedere, desigur, faptul ca taoismul nu este o filosofie anacronica. Mai precis, ca: spiritul acestei fi lozofii este prezent si azi, desi nu este urmarit adeseori în ch ip deliberat. Am vrut sa spun ca spiritul taoismului este firescul vietii, iar acest "firesc" nu se modifica de-a lungul secolelor de evolutie a civilizatiei umane. Ca să parafrazam ("Yi Jing"), hexagrama 48 din "Cartea Schimbarilor" firescul nici nu creste nici nu diminueaza în re latie cu scurgerea timpului, cu modele, cu noile cutume. Desigur ca el poate fi ignorat, la un moment dat. El

XII

poate fi demonetizat. El poate fi chiar si imitat în chip morbid: daca avem în vedere miscarile de tip ecologist, de întoarcere la natura , în genul în care au aplicat acest deziderat toti acei hippies ai anilor 60. în acest din urma caz, firescul, naturalul se confu nda cu îndobitocirea voita, cu bestialul! Reve nind la taoism, trebuie precizat ca: nu avem de-a face a1c1 cu o filozofie în sensul occiden tal al termenu lui, adică cu un sistem închegat de idei si concepti i, extrem de labirintice, care vor sa demonstreze ca lumea este cutare lucru si nicidecum altceva. Nu avem de-a face cu o etica, cu o mora la, cu o tehnica soterica de genul celei crestine. Taoismul nu se sinchiseste de teoria cunoasteri i, el nu axiomeaza n1m1c, nu obliga la n1m1c. Un aforism semnat Zhuang Zi spune ca: doctrina taoista este la fel de aproape de fiinta umana ca si umbra de formă sau ecoul de sunet. .. Taoismul este, într-un cuvînt, un mod de viată . Si, mai precis, un mod de viată care se i nspiră din firescu l cu care se manifesta fenomenele naturii. Tao însusi, "conceptu l" central al taoismului, "desemnează calea reg ulată a alternantei anotimpurilor, a miscarii soarelui, lunii si stelelor ... "(4).

4. Lao Zi, "Cartea

despre

Dao si

1993, p.19.

Xlll

Putere", Humanitas,

UN MODUS VIVENDI INSPIRAT DIN NATURA Ideea că un mod de viată s-ar putea inspira din firescul desfăsurăni fenomenelor naturii poate naste , si ea, o muitime de confuzii în mintea omu lui modern. Pentru că nu vedem, de p il dă, cum am putea transpune în conduita noastră ceea ce înregistrăm în fenomene impersonale naturale ca ploaia, tunetul, succesiunea ciclică a anotimpurilor, etc. Pu tem admite, desigur, că experimentatorii chinezi au putut trage folos din imitarea gesturilor animalelor care mănîncă, m erg, dorm, vîne a ză , se bat, etc. În artele martiale, multe procedee de atac si de apărare imită ··tehnica·· spontană a animalelor sălbatice . O multime de filme de arte martiale, mult gustate de public, tratează această omologare eficientă între atitudinea animală si cea umană, în lupta corp la corp. Totus1. nu stim nimic despre o corespondenta viabilă între fenomen ele natu rii si viata noastră de zi cu zi, asa cum este ea recomandată de taoism.

1

1

diverse pe care ni le trimit simtu rile de concepte (5) . Condu ita noastră nu este inspirată, în cele mai multe cazuri, de evaluarea corectă a momentului, ci de ceea ce stim în prealabi l (s i aici, desigur, memoria îsi are rolul ei) despre natura momen tul ui respectiv. Un exemplu inspirat de Cht>gyam Trungpa, lam ureste precis cele de mai sus. Să z1cem că cineva se îndreaptă spre noi. Ne spunem în sinea noas t ră: este un prieten. Si-atu nci ne pregătim să - i dăm bună ziua, să - i înti ndem mîna, să- i oferim o cească de cafea, etc. Sau: e dusman. Si -atunci armăm revol verul gata-gata să tragem fără somatie. în rea litate, detasarea sau încorda rea noastră , plăcerea sau neplăcerea resimti tă la vederea cuiva sînt reactii media te si contaminate de prejudecatile noastre asimilate conceptual; ele dictează ce si cum să facem într-o situatie dată. Aceste "prejudeca ti'' pot fi ampren tele unor experiente reale ale trecutului, dar tocmai acest caracter de experiente trecute ne face să le bănuim de inadecvare la prezent (de aceea le numim prejudecati, ch it că ele nu au fost C UNOASTEREA INTELE C TU ALĂ, O CUNOASTERE primite de-a ga ta, ci au fost experimentate de noi INADECVAT A insine în mod direct). Or. ceea ce a fost valabil Este cu neputinta să ne reprezentăm o cîndva , într-un trec ut mai mult sau mai putin asemenea · performanta pentru că instrumentul cu care intelegem ce se petrece în lumea înconjurătoare si în 5. Gîndirea conceptua lă a fost denuntată si de buddhism; no1 msine este intelectul. Or, intelectul nostru se în acest sens, Chogyam Tru ngpa o identifică cu "vederea seNeste în munca sa d e prelucrare a informatiilor eronată " . La antipozi se c:1flă "vede rea justă ··, prima articulatie a că rării octuple a budd hismulu i. În opinia ace luiasi, "vederea ju stă " este o vedere pene trantă "care

XIV

XV

îndepărtat, riscă să se demonetizeze azi. Într-adevăr, Este ca s1 1n cazu l amintit mai sus cu prietenul si acesta este cazul tuturor conceptiilor noastre, dusmanul: pentru că stim deja ce si cum în materie subiective sau obiective, mostenite sau dobindite, cînd de viată, nu vedem cum am putea adm ite măcar si se intersectează cu evenimentele prezentului. Noi faptul de a pune în discuti e fundamentele ta oismului. ignorăm, pentru a relua exemplul de mai sus, în ce mare măsura 1., prietenul nu este întotdeauna prieten si dusmanul, dusman, 2., că ceea ce retinem în GOANA DUPĂ SIDSHIS privinta re latiei noastre trecute cu icsulescu nu mai Dacă in telectua l nu putem realiza ce vrea si ce corespunde momentului actual. Pentru că , asa cum este tao ismul. cu pretentiile sa le de imitare a naturii, afirmă taoismul, lumea este într-o continuă prefacere, nu trebuie să ne intrige. D upă cum afirma însusi iar acest proces este fără început si fără sfirsit. Mai Zhuang Z i, foarte multă lume suferă de cecitate mult chiar: prefacerea presupune atternanta spirituală. În plus, după cum am văzut deja, imaginea contrariilor, continua transformare a unui fenomen în noastră despre spiri tualitate. despre alura hors de inversul lui(6). Iar Tao, despre care am pomenit deja, comun a expertului spiritual, despre Guru, este exprimă necesitatea naturală, neechivocă, a acestei complet deformată. Nu vom putea admite în ruptul metamorfoze curioase. capului că adevărata spiritualitate nu ne scuteste de lntelectul nu ne poate ajuta să adoptăm în viata lacrimi si suferinte existentiale, de reactii si apetente noastră de zi cu zi modelul naturii, al lui Tao , pentru omenesti, că. si mai grav. ea nu ne înzes trează cu că este sufocat de conceptii si prejudecati care faimoasele stddhis, puten miraculoase, la care visăm pretind că au lămurit toate problemele de acest soi. zi si noapte. lata un fapt s1mptomatic: O grupare de rad iestezisti terapeu ti se nu întretine o relatie doar cu ceea ce e vazut, ci de adreseaza unui medic specialist ca să - i învete asemenea si cu implicatiile acestei viziuni, cu totalitatea hipnoza . intrebati la ce au nevoie de asa ceva , e i obiectelor si spatiului dimprejur" (" Le mythe de la liberte et raspund: "ca să-i introd ucem în starea alfa pe la voie de la meditation", Ed. Du Seuil, p.69). pacienti". - "La ce bun să - i introduceti în starea 6. Fenomenul este cunoscut si lumii stiintifice moderne alfa?", î ntreabă medicul - ··ca să-i vind ecăm", răspund occidentale. Este ceea ce biologia a numit homeostazie ei cu aerul cel mai natural din lum e. Morala e negativă. simplă: după cîteva săp tămîni de cursuri de rad iestezie, oamen11 1si imagin ează că a u căpătat peste noapte capacitati de vind eca re, si că nu le mai

XV I

XVII

lipseste decît hipnoza aferenta pe care o pot solicita, firesc, unui medic de specialitate. Această superficialitate cu care tratam marile noastre probleme, cum ar fi si vindecarea semenilor, această "inocenta'' incredintare ca, cît ai bate din palme, te-ai capatuit cu pu teri paranormale, explica si ea neputinta noastra de a intelege spiritul taoismului. în fond, adeptul taoist nici nu vindeca, n1c1 nu se vi ndeca , nici nu merge pe taciuni aprinsi, n1c1 nu zboara prin vazduh, nici-nici; atunci la ce bun, ne vom întreba, la ce foloseste tao ismul?

noastre si n1m1c mai mult. În realitate, nu există n1m1c asemănător cu o disciplina, cu o tehnica ce poate fi deprinsa treptat în cursuri scolarizate, în taoismu l clasic(?). Fara a ne dezamăgi prea mult din acest motiv, ne consolam cu gîndul ca aforismele despre Tao publicate în acest volum, împreună cu notele ne vor dirija aproximînd explicative insotitoare, adevarul taoist, în asa fel încît vom putea gusta si noi din neg raita beatitudine a "zbenguirii în nenascut", alatu ri de Lao Zi, Zhuang Zi si alţi ilustri maestri anonimi!. .. (8).

REVELAREA INT UI TIVĂ A LU I TAO Voi rezista tentaţiei de a explica si argumenta în spiritul disputelor occidentale ce este si ce nu este taoismul, de ce e nevoie de taoism, etc. Nu voi lamuri n1c1 care e condiţia intelectuala, mai pe româneste ce trebuie sa facem pentru a intelege spiritul taoismului, modul cum natura devine modelul existentei noastre cotidiene. Pentru ca nici patriarh ii acestui modus vivendi, cei care au scris primele ca rti despre asa ceva, nu si-au dat silinta s-o faca. Nu au facut-o pentru ca au i nteles ca invatatura în cazul nostru nu este o afacere a intelectului , ci a intu(tiei. Ca, ajungem în chip natural la taoism dacă ne izbim cu capul de pragul de sus în viaţa noastrâ de zi cu zi, şi reflectam asupra acestei ispravi. Si, mai ales, pentru ca, în mod natural, toti sîntem taoisti, numai că nu stim acest lucru. "Învătătura " taoista este o trezire la actualitatea fara fard a vietii

7. De fapt, metoda învătării spirituale in taoismul clasic nu i mplică altceva decît ilustrarea adevărurilor ultime prin demonstraţii logice, prin pilde si expresii alegorice, prin istorioare cu tîlc, etc. O manieră mai apropiată de zicerile si parabolele lui Iisus din Noul Testament. Scopul este mai putin de a ocupa intelectul adeptului cu formule meşteşugite, cît mai ales de a stimula i ntuiţia naturală prin observaţia evenimentelor exterioare si interioare. Putem vorbi multe despre aceasta "metodă"; esentialul este că ea ră mîne infailib i lă. Totul se petrece ca la un curs de înot, cind profesorul se lipseste de noţiuni l e introductive, de părţi le teoretice, de miscarile simulate pe ·uscat, şi- i aruncă pe elevi în apă, fără nici o somaţie, pe neaşteptate, pentru a căpăta într-o experienţă directa si nu lipsita de traumă, reflexele naturale ale înotului. 8. Nu trebuie sa se creadă, că taoistul cauta cu tot dinadinsul izolarea si liniştea locurilor solitare, detasarea de viaţa mundana, neimplicarea în problemele de zi cu zi ,

XVIII

XIX

Nota bene: Am renuntat de asemenea ia alcatuirea unui dict1onar de termeni taoisti. Studiul acestor expresii verbale mai mult sau mai putin reu site nu ar usura cu nimic perceperea spiritului cugetării taoiste. 2 ~r, ~cest spirit reiese viu din aforismele lui Zhaung ZI, din notele explicative însotitoa re. Cuvintele '"cheie·· ZHUANG ZI , OMUL ... Zhuang Zi este fă ră înd_?ială . cel ma~ prof~nd nu au mare relevantă. De altfel, ele pot fi lăm urite dacă ape lăm la bibliografia de specialitate pe care filozof p~ care l-a d~t ':_r_eo~ata Chma. Dupa 1sto:1cu l am adăugat-o la sfirsitul introducerii de fată . Sima 0 1an, el ar f1 tra1t 1n secolul al IV-l ea 1.H., originar din orasul Meng, provincia Song (astăzi în nord-estul orasului Shangq iu din Henan-ul oriental). O v reme, Zhuang Zi ar fi exercitat o profesiune mod e stă într-o manufactură de lac. A tră it însă în conditii mizere, preferînd libertatea pe rsona lă j ugu lui res pon sabilităti l or pe care i le-ar fi impus ocuparea unei fun ctii dregătoresti. În acest sens, S ima Qian povesteste următoare le:

a~~

cum adeseori pare sâ reiasâ din aforismele publicate a1c1. ~c~lo unde este cazul de as8 ceva intîln1m o optiune ~e v1ata care poate foarte bine sâ meargă si in sens mv~rs. Retragerea In izolare, efortul de llnistire , etc. , s·int ma1 degra bă expresii ale firii cutaruia decit indicatii tehnice privind Calea lui Tao.

XX

A uz ind vorbindu-se de intelepciunea lui Zhuang z,; regele Wen de Zhou i-a trimis un mesager cu o mare sumă de bani pentru a-1 invita si a-i oferi un p ost de ministru de stat. Zhuang Zi zimbi si-i zise emisarului: "O mie de unc!l· de aur sint o mare a vutie, functia de ministru este respectabila. Dar ai p rivit vreodată boul care este pregatit pen tru sacrificiu? Dupa ce a fost indopat vreme de mai m ulti am; e impodobit cu straie brodate si introdus În Marele Templu. În acel moment, el s1"-~r dori din toata inima sa nu fie decit un biet purcelus anonim, dar mai este oare cu putinta? /a-ti talpasita! N u ma

XXI

ispiti.

Prefer sa ma zbengui Într-o albie de porci Zhuang Zi este, fara îndoiala, un geniu literar cu de~Îf sa ma las priponit de cutare mahar regal. Nutotul iesit din comun, laudat si apreciat în mod vo1 accepta În ruptul capului o functie oficială cacjunanim. El este mai înainte de toate fabulistul vreau sa traiesc liber după cum mi-e voia':.. taoismului. Gîndirea sa se exprima sub forma de fabule, de istorioare care asociaza concomitent o mare forta imaginativa, un umor sarcastic şi o ... SI OPERA diatriba defaimatoare si polemica culminînd uneori cu Zhuang Zi este autorul cartii omonime (din ca re s~ impertinenta. În aceasta privinta , nu exista o judecata au extras aforismele publicate aici). în opinia mai pertinentă decît cea a autorului ultimului capitol specialistilor în taois mul clasic, cartea Zhuang Zi este din cartea Zhuang Zi: "cea mai însemnată, fiindca gîndirea si atitudinea existenţială ale vechilor taoisti ne devin accesibile în El se exprima În discursuri extravagante, În cuvinte primul rînd datorită ei"(1 ). insolite, În expresii fara cap si coada, uneori prea Cartea subzistă si azi sub forma unui lung text în slobode dar fara partialitate, caci doctrina sa nu proză divizat în 33 de capito le repartizate în "tablete urmareşte sa traduca puncte de vedere particulare. interioare" (I-VII), "tabletele exterioare" (VIII-XXII) si El crede ca lumea· e mult prea confuza ca sa "tablete diverse" (XXIII-XXX III). Traditia afirmă 'ca merite o exprimare serioasa. De aceea e de parere ~uma.i "tabletele interioare" sînt opera lui Zhuang Zi, cuvintele _~e circumstanta sÎnt prolixe, . cuv~ntele m t1mp ce celela lte doua parti ale textului sînt cu greutate 1s1 au valoarea lor, dar numa1 cuvmtele atribuite discipolilor si succesorilor scolii Maestrului. revelatoare au o influenţa nelimitata. Prin edict imperial al împăratului Xua nzong de Sa mai adaugam ca în cartea cu pncma găsim Tang , Zhuang Zi a primit în 742 numele on orific de esenţialul tematicii taoiste din "Tao-Te-King", dar sub "Omul Ade~ărat din Nanhua" (Nanhua Zhenren) (Nanhua:. (t1nutu l) flori lor din sud, numele loculu i). o fo rmă amp l ificată şi ilustrata cu· abun dente si scurte Este ~ot1~u l pentru care opera lui s-a numit începînd povestiri edificatoare. cu dmast1a Tang "Adevărata Clasica din Nanhua" DOCTRINA SPIRITUALĂ ( Nanhua Zhenjing). Doctrina spirituala a lui Zhuang Zi, asa cum 1. Max Kaltenmark, "Lao Zi si Daoismul", Sympozion, reiese ea din sistematizarea textelor sale, postuleaza 1994, p.101. cu noaşterea intuitivă a lui Tao, Principiul absolut,

ca

XXJI

XXIII

1' 1

11

"motorul si măsura tuturor fi intelor··. Formal, am puteaeste 0 cifră yang si, prin urmare, benefică), astfel: distinge trei faze fundamentale în demersul unirii Yancheng Ziyou i-a zis lui Dogguo Ziji:· "Punlndu-ma mistice cu Tao(2). sub ascultare În spiritul Învataturii domniei voastre: Prima este cea a convertirii , sau metanoia, Dupa un an, mi-am regasit starea de salbaticie, caracterizată prin "întoarcerea înăun tru " si adoptarea Dupa doi am; m-am putut multumi cu urmarea, unei noi table de valori care nu mai are nimic din Dupa trei ani, am patruns lucrunle, prejudecătile _si aspiratiile omului de rînd . Dupa patru ani, am devenit ceva, . U!m~~za calea purgativă, sau catharsis, care Dupa cinci am; regasti originea, v1deaza f1.mta de tot ce eul nostru a adunat sub Dupa sase ani, l-am reintegra! În suflet pe Gw; aspect et1co-moral, cultural si spiritual, în existenta Dupa sapte ani am devenit Cer, profană. Aceasta conduce în final la iluminarea Dupa opt ani, uitai distinctia viata/moarte, interioară . Dupa noua ani, s-a aratat Minunea" La capătul acestui periplu spiritual , adeptul se uneste cu Tao, pe care îl contemplă cu mintea vidă Pentru acest text, traducătorul, părintele C . de orice constructie i ntelectuală. El a atins atunci Larre , a propus următoarea schemă: este necesar să: starea de "Om Adevărat" (Zhenren), adică de ins 1. Părăsesti , 2. Urm ezi, 3. Întelegi, 4 . Abandonezi, 5. care si-a realizat natura proprie(3). Retrăiesti , 6. T e reîncarnezi, 7. Tră iesti în spiritual, 8. Zhuang Zi descrie el însusi această ascensiune Să-ti consu mi viata, 9. Obtii viata eternă spirituală, desfăsurată pe un ciclu de 9 ani (cifra 9 Ca lea p u rgativă este ceea ce Zhua ng Zi 2. Zhuang Zi nu ne oferă 0 tehnică sistemat'zat 1 a a unm1 cu Tao. După cum nu au făcut-o ici 8 ddh . . . n U a SI niCI Christos. Dacă vorbim totusi de doctrina sa sp· .t 1In ua a o t facem cu rezerva celui care stie că acest d emers es e "opera" succesorilor săi, atît clasici cit si moderni, a savantilor de azi care se străduiesc să obt' - · d . .. 1 • 1na 1n 1c11 e une1 tehnici coerente din scrierile Maestrului. 3. Poate că cea mai bună definitie a "Om 1 . Ad - t'' u u1 evara (Zhenren) ne-o oferă Chogyarn Trungpa t . cînd încearcă să definească termenul sanscrit Rt;hi a unei

·Rishi... , scrie autorul, desemnec:ză o persoană care _ . - . t'b t ·h· uce 1n permanenta o v1ata JUsta. 1n 1 e ana, ns 1 se -r 'f' - "d' t" spune trang-song (drang aron). , rang semn1 1ca 1rec , .f. - "d ,. E t b d song semn1 1ca rept . s e vor a e o persoana care . d' - f- · t d · d . - d uce . o ..v 1 ~1a .rea~ta s1 lr.ecta ,. ~ra a 1n ro ~ce. ~':1 complicatii 1n s1tuat1a sa ex1stent1ala. Este o d1sc1plina t. . . . N · IT · t · perman_en a, _u1tu~a d 1~c1 p 1In~. _ e s1mp ~ 1cam ~1a a ma_1 degraba dec1t sa ne mconJuram de no1 atractn sau sa - . . . .. (" h d cau1am no1 amestecun ametitoare Le myt e e 1a ~~~7-e, et la voie de la meditation", Ed. Du Seuil, 1979, p.

XX f\ '

XXV

d

numeste "postul inimii" (Xinzhat), expresie care dă multa bataie de cap specialistilor. Nu vom insista asupra ei, ci ne vom margini la urmatoarele: "el (taoistul) se detaseaza de orice cunoastere dobîndită . Ignorant si obscur (4), el nu mai are opinii, încît nu se mai poate discuta cu el" (5). Conditia paradoxala a celui care 1-a realizat pe Tao, desi nu poate f i descrisa prin cuvinte, rezulta din remarcile unui alt promotor celebru al "doctrinei perfecte", Lie Zi:

Ma voi lasa purtat de vint spre miazazi sau miazanoapte, la fel ca frunza cazuta din copac, la fel ca firul de pai. Încit, nu voi mai putea spune daca eu sint cel care il poarta pe vint sau vintul ma poarta pe mine" (6). 4. Ignoranta si obscuritatea adeptului taoist nu au n1m1c m

comun cu imbecilitatea în sensul obisnuit al termenului. 5. Dacă vrem, o altă interpretare a "postului inimii" este de a lăsa mintea/inima în voia ei, de a permite gîndurilor si sentimentelor să vină si să plece după cum vor ele, fără nici o interventie exteri oară .(concentrare yogica , etc.). "A încerca să controlezi mintea cu forţa , scrie Alan Watts, este la fel ca a încerca să nivelezi val urile cu o scîndură şi nu poate avea ca rezultat decît din ce în ce mai multe tulbu rări" ("Dao-Calea ca o curgere de apă". Humanitas,

Am vazut ca recunoasterea identităţii viata/moarte constituie una din ultimele etape ale c~: u~gative ta oiste. lata cum. vo~bes~e Zhua~g . ~espre moarte. Sotia sa munse s1 pnetenu~ sa_u . Hu1 Zi veni pentru a-si prezenta con~oleant:le. 11 gas~ pe Zhuang Zi cîntînd si bătînd tact1cos masura . HUl. Zi, socat, s-a indignat de aceasta purtare. Zhuang Z1 i-a răspuns astfel:

in momentul morţii ei, am fost fireşte afectat,_ dar reflectind asupra inceputului am descoP_eri~ ca la origine ea nu a avut viata; dar nu numai ce:_ nu_ a avut viaţa, ea nu a avut nici macar forma; ŞI nu numai ca nu a avut forma, ci nici macar suflu. Ceva efemer si insensibil se transforma in su_flu, suflul in forma, forma in viaţa, şi iata ca acun; '!'ata se transforma in moarte. Totul se aseamana .c!! succesiunea celor patru anotimpuri ale anulw.ln acest moment, soţia mea s-a culcat linistita in Marea casa. Daca as boci-o cu lacrimi amare, ar Însemna ca nu am inteles cursul destinului. lata de ce ma abtin (7).

1996' p. 154).

6. Acea stă "dulce indolenta" este în fond realizarea principiului non-rezistenţei ca re urmăreşte fuziunea perfectă cu realitatea imediată.

xxvr

7. Acest capitol calchiaza expuneri le lui Jean-Christophe Demariaux , "Le Tao", Ed . Du Cerf, 1990.

XXV li

3 OBSERVATII PRELIMINARE 1. Tradu cerea textelor chinezesti dă foarte mult de fur~ă spe.cialistilor. Astfel că nu există nici în privinta tao1smulu1 versiuni ''oficiale ", traduceri standard care să fi obţinut girul tuturor sinologilor. Mai mult chiar, aceleasi versiuni diferă aproape pînă la o răsturnare a sensurilor textului original. Cu atît mai mult vom i ntelege dificultatile pe care le întîlnim atunci cînd tr.aducem, la mîna a doua, un text de acest gen, d1ntr-o limbă intermediară, fie ea chiar si franceza .. . 2. Cuvîntul "spirit" care revine iar si .iar în textele aforismelor, desemnează "mintea", "sufletul", "inima" (în sens taoist, adică privită ca sediu al gîndirii, cf. "Yi Jing"). Uneori am lăsat termenul "spirit" în forma initială în text, alteori l-am transcris direct în functie de semnificatia sa specială în conjunctura sem~tică respectivă, alteori l-am explicat la subsol. Am p_ermis astfel cititorului să perceapă vasta panoramă a întelesurilor cuvîntului "spirit". 3. Aforismele din această carte sînt traduse urmărind nu atît litera textelor pe care le-am avut la îndemînă, cît mai ales spiritul taoismului. Acelasi lucru este valabil mai ales în privinta notelor explicative abundente care lămuresc aceste traduceri .

XXV III

4. Adeseori Confuciu s este autorul unor reflexii filozofice tao iste, personaju l principal al unor întîm plări relatate de Zhuang Zi. -r rebuie subliniat că Confucius nu are practic nimic în comun cu aceste idei , că el reprezintă un curent filozofic a parte, care nu comunică decît vag cu taoismul filozofic. În rest, autorul aforismelor si-a luat libertatea de a pune în gura adversarului să u propriile sale conceptii. 5. Mai adaug ca de-a lungul adn otărilor si comenta riilor aforism elor am strecurat, ici-colo, cîteva paralele biblice si non-canonice . În acest din urmă caz , am apelat la "Evanghelia dupa Toma", un text apocrif care , în multe privin te. se aliniază mentalitatii taoiste. Citatele din aceste su rse nu sînt litera le. 6. Btbliografie selectivâ. Pentru i ntelegerea taoismu lui, dar si pentru o mai buna asimila re prin amplificarea sensulu1 aforismelor, sugerez cititoru lui să con sulte următoare le lucrări: - Alan Watts - "Dao-Cal ea ca cu rgere de apa", Human itas, 1996. Ma x Ka ltenmark ··Lao Zi s1 daoismul", Sympozion, 1994. - Jean-Christophe Demariaux - "Le Ta o··, Ed . Du Cerf, 1990. - Tchouang Tseu - ''Aphorismes", Albm Michel, 1986 . - Marcel Granet - "La relig ion des Chinois", lmago, 1989. - Lao Tseu - ''Tao Te King ", Albm Michel, 1984. Lao Zi "Cartea despre Dao si Putere ", Humanitas, 1993.

XX I X

- Patanjali - "Yoga Sutras", Albin Michel, 1991 . - Cyrille Javary - "Le Yi Jing", Ed. Cerf, 1989. - "Yi King - Le Livre des Transfo rmation", Librairie de Medicis 1973. - Ch6gyam Trungpa - "Le Mythe de la liberte, et la voie de la meditation", Ed. du Seuil, 1979. - Ramana Maharshi, "His Relevance Today", ... - "L'Evangile selon Thomas", Ed. Metanoia , 1975. - Mare de Smedt - "La clarte inferieure", Albin Michel, 1993.

o

cunoaştere

mica nu ar sti sa se compare cu o cun oaştere vasta. o viaţa scurta nu ar şti sa se compare cu o existenta lunga . într-adevar, oare cum ar putea-o şti? Ciuperca de o clipa nu cunoaste Alternanţa zi-noapte. Crisalida nu cunoaste alternanta Primavara-toamna (1 ). 1. Toate făpturile sînt conditionate de propriile lor limite naturale. Omul nu face excepţie de la regulă. Avem aici una din ideile-forţă ale taoismului.

XXX

Nu-ncercati să aflati opinia unu i orb Despre o pictură . Nu invita ţi un surd la un concert. Dar orbirea si surd itatea nu sînt Numai fizice . Ele pot atinge chiar si spiritul Si teamă mi-e Că acesta-i tocmai cazul dumneavoastră(1 ). 1. Şi sufletul poate fi orb. Există o mulţime de fiinţe umane care ramm inerte în faţa poeziei, muzicii, artei celei mai sublime. Există oameni care nu vibrează la fiorul omenescului, care nu simt milă, compasiune, dragoste pentru semenii lor. Dar există şi o cecitate spiritua lă: atunci cînd nu pricepi nimic din tot ceea ce îţi explică maestrul spiritual. Sau , atunci cînd viaţa spirituală ţi se pare o pierdere de vreme.

3

Nu exista n1m 1c obiectiv, n1m 1c stJbiectiv .. . Obiectivul emana din subiectiv, Subiectivul din obiectiv. Tn viata exi sta moartea in moarte exista viata . Posibilul poate deven i imposibil. Imposibilu l poate deveni posibil. A adopta afirmatia conduce la a vedea negatia . A adopta negaţ i a înseamna a dezvalui afirmatia . Tot astfel înţeleptul nu-si însuseste nici o opinie Si se trezeste la Tao ... Ca cela lalt si cu tine încetati sa va mai încontrati lată pivotul lu i Tao, Care se aplica unei infinitati de cazu ri(1 ). 1. · Pivotu l lui Tao" este lucrurile si fiintele contrare .

faptul

5

de

a

aduce

laola ltă

cum să judeci . ce este posibil sau im posibil? Fiecare lucru îşi are propria-i posibilitate. Numai dreapta măsură(1) Ne permite să înţelegem realitatea Şi să rea lizăm unitatea cu Tao. 1. •oreapta măsură" în sensul de bunul simţ natural.

7

A te atasa de ceea ce este particular intr-un lucru inseamna a-i ignora universalitatea . A uita ca toate lucrurile sunt interdependente, Ca ele se întîlnesc, identice, în unitate, Aceasta descrie situaţia unei povesti intitulate "Trei de dimineata": Un crescator de maimute gîndea ca ratia lor Ar fi de trei nuci în fiecare dimineaţa, Patru în fiecare seara. Dar ma imuţele s-au aratat furioase. Atunci el le-a dat Patru nuci în fiecare dimineaţa, trei seara de seara, Şi ele se aratara extaziate, Tot astfel considera şi înţeleptul Afirmaţia si negaţia Si se conformeaza legilor naturii.

9

Toa tă

lumea discută si emite Categorii de contrarii. Mi-ar place să aud un discurs Care să nu intre în nici o categorie. Dacă există un început al lumii Atu nci exi stă si un timp dinainte de acest început Si un timp dinainte al timpului dinainte . Dacă există existenţă

Există deopotrivă şi non-existenţă Şi

un timp dinainte de neant. Nu există nimic mai vast sub cer Decît vîrful unui spic tomnatec Iar un munte mare Este un nimic în fata firmamentulu i. Nimic nu întrece în vîrstă un copil mort (1 ). 1. O varianta a acestei observatii o găsim în "Evanghelia după Toma". Acolo se spune cam aşa: "În vremea vietii sale un mosneag nu va întîrzia sa consulte un prunc abia nascut despre Viata ... " Idee aberantă la prima vedere pentru ca ce ar putea şti , în sensul curent al termenului, un prunc despre un subiect atît de controversat, de abisal?!

11

Tao nu se

declară

ca atare. Discursu l perfect nu se poate exprima. Marea caritate nu se arată, Adevărata puritate nu se vede, Curajul rea l este fără cruzime, Căci Tao ca re străluceşte nu mai este Tao (1). Discursul si scri itura rămîn parţiale, Caritatea ostentativă este falsă, Puritatea dezvăluită se a lterează , Curaju l crud nu-şi atinge scopul. Căci toate acestea cinci sînt ca si un cerc Care se crede pătrat. A sti că stiinta poate să nu stie Rămîne cea mai înaltă stiintă .. . (2). 1. Orice lucru care intra în manifestare începe sa decline. Sau: ostentatia, incapatinarea, consecvenţa, nu duc decît la inversul scopului cautat. 2. Afirmatie ce aminteste izbitor de meditatia lui Socrate: "ci eu stiu ca nu ştiu ... "

13

oare cu m aş putea sti dacă iubirea de viata

Nu este cumva o iluzie? Cum as putea Dacă

şti

nu cumva cel care se teme de moarte şi un copil care s-a rătăcit Ş i plînge, pentru că nu-şi mai regaseste casa? Doamn a Li, fiica ofiţerului de frontieră Ai Feng, A tot plîns pînă ce si-a udat tivul rochiei Atunci cînd a luat-o cu el ducele Tsin. Dar numai ce a intrat în palatul lui, S-a întins în culcus si a înfulecat pe nerăsuflate Că a şi regretat că s-a-ntrecut cu plînsul. Oare cu m as putea sti dacă nu cumva Mort, nu voi rîde de dragoste de viata?

Nu este ca

15

Od ini oară ,

eu , Zhuang Zi, visai sînt un fluture zburâtâcind ba ici, ba colo Ghiftuit, satisfăcut de soarta mea si ignorînd Starea mea de om. Brusc mâ trezii si mâ regâsii, Surprins câ sînt eu însumi . Acu m nu mai stiu dacâ am fost un om Care a visat câ este fluture Sau sînt un fluture care visează câ este om. intre fluture si mine exi stă o diferenta: Anume ceea ce s-a num it schimbarea constantă(1 ). Că

1. Pasaj obscur care s-ar putea traduce mai degraba viceversa: Între mine si fluture nu exista nici o diferenta : si eu, si el, sîntem supusi aceluiasi principiu universal: perpetua schimbare ...

J7

Viata mea este limitată iar cunoasterea nelimitată. A vrea să ating nelimitatul ar conduce la epuizare. Cine îi ajută pe ceilalti îsi atrage un renume. Cel care nu se ocupă decît de sine Cade în d i sgraţie. Numai ce l care urmează calea bunului simt (1) isi reg lează viata, Se ach ită de datoriile sale Şi-si atinge lim itele naturale. 1. Aici, "bunul simţ" traduce expresia "calea de mijloc" sau "calea mijlocului" care sadeste destula confuzie în mintea occidentala. În fond, "calea mijlocului" evoca ideea că nu este necesar sa te opintesti sa faci cutare sau cutare lucru; ca, totul vine de la sine atunci cînd i-a sunat ceasul. Speculaţia poate fi întinsa însa şi mai departe ...

19

La moartea lui Lao Zi, discipolul sau Zhin Zi spuse, cum bocesc oamenii în jurul trupului: _ Nu trebuie sa intram în capcanele superstitiei si să sporim suma emoţiilor umane. Maestrul a venit pentru ca îi venise timpul sa se nasca; a plecat pentru ca i-a venit timpul sa moara. Pentru cei care accepta astfel fenomenele vieţi i si mortii, si se adapteaza la circu mstante, tristetea si boceal a nu au sens. Cei din vechime spuneau de cel care tocmai a murit ca si-a desfăcut legaturile. Combustibilul s-a consumat dar focul poate fi tran smis: în fond, este cu neputinţa sa-I vedem stin s. văzînd

21

confuciu s povesteste ca, atunci cînd era în misiune in tinutul Zhu , a vazut nişte purcelusi care sugeau mamelele unei scroafe care tocmai murise. Ei s-au oprit rapid şi s-au îndepartat caci mama lor nu-i mai privea si-şi schimbase starea. Ei iubisera în ea nu corpul ci ceea ce îl însufleţea (1 ). 1. Adeseori şi noi , oamenii, iubim aparentele şi nu fondul, esenta. Aparenţa lucrurilor, a fiintelor, ţine de concepte le pe care le asociem lor. Iar conceptele sînt întotdeau na compromisu ri cu adevarul. Pentru ca adevarul nu este unul şi imuabil. O alta interpretare posibila: ceea ce an1 ma întreaga creaţie este Tao. El este obîrşia şi mormîntul tuturor lucrurilor. Corpul nu este decît forma, aparenţa. Atunci cînd purceluşii se indeparteaza de scroafa mo'arta, ei se supun principiului universal al schimbarii.

23

Admirînd gesturile armonioase ale măcelarului său si ritmu l muzical al cutitului împlîntat în carcasele pe care le transa , pri nţul Mui îi lăudă indeminarea artei sale. Măcelarul îi răspunse: _ indeminarea mea vine din faptul că eu sunt în Tao. La începutul carierei mele nu vedeam decît boul. După ani de practică nu mă mai sinchisesc de intreg animalul si muncesc lasîndu - mă ghidat mai degra bă de spirit decît de ochi(1 ). M ă potrivesc la constituţia naturală a animalului si lama cutitului meu urmareste interstiţiile şi se înfige în cavităţi. Nu tai nici muschi, nici nervi şi cu atît mai putin oasele. Un măcelar bun îsi schimbă cutitul o dată pe an pentru că transează, un mă celar prost, lunar, pentru că ciopîrteşte. Eu, personal mă servesc de acelasi cutit de 19 ani si cu toate că a tăiat mii de boi, s-ar spune că tăişul i s-a ascutit şi mai şi. Fineţea tăişu l u i se introduce în spaţiile articu latiilor şi fibrelor si-mi mînuiesc cutitul cu usurinta în spatiile vide pe care le-am lărgit astfel. Iau aminte la dificultatile întîlnite de fiecare dată , lucrez fără grabă, asa încît partile se separă singure, ca şi cum aş fărîm ita un pumn de pămînt.

25

În cele din urmă îmi t răsuflu si-1 pun la locul lui. re rag cutitul, mă ridic, : Min_unat, zise prinţul, cuvintele t acestui măcelar ma mvaa arta de a-mi dirija viaţa. 1. Aici, "spirit" în departe: intuitia în sensu 1 de intuitie. Speculînd mai locul cunoaşterii raţionale (ochii sînt simbolul raţiu~ii)'.

Moartea si via ţa, existenţa si non-existenţa , succesul si esecul , bunăstarea şi sărăcia, Virtutea si viciul , întelepciunea şi ignoranţa, Lauda şi ocara, setea şi foamea , Caldul şi frigul, se urmează, Se tra nsformă neîncetat şi formează destinul. La fel, zilele si noptile se succed Fără a putea şti începînd de cînd. Dar toate aceste evenimente Nu trebu ie să perturbeze Nici corpul si nici spiritul: Este deajuns să-ţi păstrezi zi de zi calmul, Să tră i eşti în pace cu ceilalti, Să te adaptezi la circumstante si, astfel, Să-ti dezvo lţi darurile naturale (1 ).

1. Transformarea perpetua a lumii, alte rn a nţa fără sfirşit a contrariilor este o lege imuabilă. Nimeni şi nimic nu ar putea-o schimba. Şi-atunci, la ce bun sa te frămînţi? Ese nţialul este sa fii în acord cu circumstanţele.

26

27

Tao are legile si evidentele sale. El este dincolo de actiune si de formele sale Se poate transmite dar nu poate fi primit Poate fi obtinut dar nu poate fi văzut Există înaintea cer.ului şi a pămîntului isi este propria rădăcină si cea a tuturor timpurilor. El naste tot ce există Zei ş i fiinte . Dincolo de zenit si de nadir El nu are nici înălţime şi mc1 profunzime(1) El nu îmbătrîneste , este fără durată . Hsi Wei 1-a obţinut şi a pus universul în ord ine Fu Hsi 1-a obtinut şi a stabilit principiile eterne(2). Prin el se misca soarele şi luna. 1. "El poate 2. Fu sacre

nu are nici înalţime si nici profunzime ", adica nu fi cuantificat. Hsi este, în tradiţia chineza, creatorul trigramelor care constituie osia "Carţii Schimbarilor" ("Yi Jing").

29

Cel care obţine linistea, izbuteşte (1 ). putea spune mai deg rabă: cine are răbdare, Conform principiilor naturale taoiste orice realiza.re vine la timpul ei. Astfel că nu ai nimic de făcut decît să aştepti incredintat că îţi vei atinge scopul. Este ca şi în anecdota cu pescarul care a debarcat la malul mării şi a asteptat răbdător fluxul să-i transporte barca pe mal. Făcînd astfel, el s-a scutit de un efort istovitor si totuşi şi-a atins scopul. 1. S-ar

izbuteşte.

31

Maestre, de la cine ati aflat despre Tao? TI în treabă Ma n Po pe Mu Yu . • Din s c ri pt u ră din lite ratură din trezie din atentie din m un că din sunet din necunoscut .din vid din infi nitul fără început, îi răspunse el (1 ). 1. Totul în acest univers trimite la Tao. În asa fel încît nu mai este nevoie de în vatator. Ceva asemanator gas1m în "Evang helia dupa Toma" unde Iisus afirma ca El se află pretutindeni, în totu l si în toate. Dorinta de a sistematiza o cale care să ne conducă la Tao nu are nimic natural si ne îndepărtează de scopul căutărilor noastre.

33

omul spiritual este altfel în raport cu ceilalti oameni. Dar el este egalul cerului. Astfel s-a zis: Smerit în cer, superior pe pamînt Smerit pe pamînt, superior în cer (1 ). 1. Şi aici fun cţion eaza legea alterna ntei ale care1 ecouri le gasim şi în Biblie . Smerenia pe pamînt este principala virtute a creştinul u i care vrea sa guste din v iata vesnica. in aforismul nostru, însa, smerenia are un inteles mai nuanţat. Adeseori, oamenii spirituali, care se bucura de aprecie rile unanime, nu inseamna nimic în "fata" Cerului. Dimpotriva, cei ca re trec neobservaţi , neremarcati, sînt adeseori elevati în "fata" Cerului. În fond, cînd afirmam ca un om este evoluat spiritual o facem pentru ca l-am com para t cu alţi oameni mai putin eval uaţi, sau cu un model formal de inalta spiritualitate. Dar toate aceste obiecte de comparatie exprima "masuri" pamintesti şi nu se potrivesc cu "masurile" Ceru lui.

35

Impasibil în fata oricărei pierderi , tn fata oricărei schimbări, Intram în cerul pur initial(1 ).

1. tmpasibilitatea în fata pierderii poate părea unora o expresie a cinismului. Sau chiar a nesimtirii patente. Pentru că, ne întrebăm, cum am putea rămîne linistiti, netulburati, atunci cînd am pierdut o fiintă apropiată? lmpasibilitatea nu trebuie sa fie o man1era (auto)impusa de abordare a fenomenelor vieţii. Pînă la un punct putem să ne manifestăm în chip natural afectarea . Contează, însa, sa nu rămînem cramponati de ea.

37

Natura este aşa cum este: lucrurile curbate n-au nevoie de arc, lucrurile drepte n-au nevoie de riglă, lucrurile rotunde n-au nevoie de compas, lucrurile rectangulare n-au nevoie de echer, lucrurile care se unesc n-au nevoie de lipici, lucrurile care se ataşează nu au nevoie de frîn ghie. Toate lucrurile se nasc, în chip spontan Fără să stie de unde vin Nici cum s-au produs Şi fiecare posedă calităţile sale intrinseci. Şi asa se-n tîmplă, de cînd hăul, ln ordinea naturii(1 ). 1. O invitatie, am putea spune, la a-ţi accepta propria care nu are nevoie de nici o corectie exterioară întrucît nu-i lipseşte nimic. natură

39

Cel care îl cultivă pe Tao Nu cultiva datoria ş i dreptatea socială Ci-şi dezvoltă mai întîi calităti le proprii(1 ). Căci cel care îi ved e pe altii Fără a se vedea pe el insusi, Cel care îi aude pe ceilalţi fără a se auzi pe sine, lşi piere claritatea viziunii Si devine un altul Decît el îns u şi. 1. Aici "calităţile proprii" nu trebuie înţelese în sens moral. În fond, gasim ceva moral, sau ceva "bun" în faptul ca lucrurile s-au nascut curbate, drepte, rotunde, rectangulare, etc (cf. aforismul de la pag. 39)? Natura naturală a fiecăruia este firea lui care nu poate fi privita cu ochi critic.

41

Un ucenic al unui celebru tîlhar îl întreba : - Calea lui Tao exista oare şi la noi? - Fireste, îi răspunse el. Prin înţe l epciune gasim prada . Cu curaj punem primii mîna pe ea. Cu eroism ne retragem ultimii. Cu prudenţa Am calculat daca actiunea noastra Era posibila sau nu Ş i cu dreptate am împărţit prada. Un tîlhar mare trebuie sa aiba , Aceaste cinci calitati(1 ). 1. Calea lui Tao nu difera în cazul tîlharului de drumul

mare de cea a sfîntului retras în pustietăţi pentru că s-a dedicat vieţii spirituale. O idee care ne dă mult de gîndit...

43

O vedere prea rafinată abuzează de culori Un auz prea rafinat abuzează de sunete O caritate prea rafinată perverteşte virtutea O dreptate prea ra finată îsi perverteste principiul Un ceremonia! prea rafinat Îş i pierde adevă ratul obiect O m uzi că prea rafinată aduce moleşeala O întelepciune prea rafinată dezvo ltă Re acţii mecanice O perspicacitate prea rafinată devine vicioasa . Totu ş i , atunci cînd ne adaptam La condiţiile naturale ale existentei , Aceste opt feluri de activitate Sînt o afacere personală. C ă le facem sau nu im portă prea puţin. Dar dacă nu ne limităm La dispozitiile noastre originale, Acestea opt p erturbă întelegerea Ş i aruncă totul în jur în confuzie Căci ele pun fi inta în afara propriei sale naturi(1 ). 1. Excesele, la omul obiş n uit, indiferent ca sînt puse sau nu în slujba unor intenţi i bune, indiferent ca sînt sau nu rafinamente elitiste, nu duc la un bun deznodamint. Omul îşi depaşeste limitele naturale, si-si falsifica fiinţa.

45

Rezul tatul este anturajului.

confuzia

care

se

răsfrînge

si

asupra

Problema exceselor nu mai are însă nici o relevantă tn cazul insului care 1-a realizat pe Tao (care s·-a adaptat la condiţiile naturale ale existentei). Ele devin 0 a~ac~re personală fără nici un efect nociv asupra celor dtn JUr. A

Ts'ui Kiu 1-a întrebat pe Lao Zi : - Cum am putea îmbunătăţi fiintele Fara a le guverna? - Bagati de seama sa nu le tulburati spiritul(1 ), Răspunse Lao Zi. Caci spiritu l fiintei umane este astfel facut Încît se simte oprimat de orice presiune Si exaltat de orice incitare. Oprimat, el se simte încarcerat. Exaltat, el poate comite ravagii . Supletea si blîndetea întrec Asprimea şi viol enţa Care îngheaţă ca si gerul sau ard ca si focul. 1. Aici "spirit" în sens de suflet. O invitatie la practica non-acţiunii (we i wu wei) în domeniul vieţii sociale.

46

47

Doctri na perfecta este la fel de aproape De fii nta umana Ca si umbra de forma , si ecoul de sunet. Chemati-o, ea raspunde, imparţiala , Gata sa-şi asume rolul de ajutor. Fara obiect în mişcarea ei, tacuta, Ea te călăuzeşte spre scop, Libera sa vi na şi sa se duca în eternitate De-a lungul apariţiei si disparitiei Fenomenelor infinite (1 ). 1. Calea taoista este la îndemîna oricui , pentru ca nu este o doctrina artificiala, nascuta din imaginatie. Ea este o refl ectare , în cele omenesti , a ordinii Naturii.

49

Trebuie sa acceptam ceea ce vine. Sa tinem cont de popor, oricît ar fi el de umil, Sa ne îndeplinim datoria chiar si nesupravegheaţi, Sa formulam legi, chiar şi incomplete, Sa realizam lucruri , chiar si atunci cînd nu ne atrag, Sa-I respectam pe celalalt, Sa dezvoltam iubirea pentru fapturi , Sa împlinim riturile fara cusur, Sa cunoaştem dreapta masura A unei constiinte elevate. A adapta unitatea la schimbare, iata-1 pe Tao (1 ). 1. Adeseori , încercînd sa adapteze unitatea la schimbare, taoistul va face chiar şi lucrurile pe jumatate.

51

Prin urmare ce este Tao? Există un Tao al cerului, şi un Tao al omului. ln non-actiunea care se impune, lată-1 pe Tao al cerului. Tn actiune si consecintele ei, lată-1 pe Tao al omului. Tao al cerului este fundamental. Tao al omului este accesoriu. Să fim cu băgare se seamă la aceasta.

53

Vast, Tao cuprinde şi sp rijină toate lucrurile Şi fiecare om ar trebui să se potrivească cu el. Pen tru a-1 înţelege trebuie să ne vidăm mintea (1 ), Să p racticăm non-actiunea cerului (2), Şi necuvîntarea linistii. A iubi fii n ţele si a te îgriji de ele Dezvoltă bunătatea,

A considera diferentele fără părtinire Dezvoltă lărgimea vederilor. A nu face qistincţii Dovedeşte lărg i mea de spirit. A îmbrăţişa contrariile este bogăţie, A îm plini întelepciunea este fortă . Cel care îl u rmează pe Tao Se adaptează vicisitudinilor vieţii Căci a nu merge împotriva M iscări i naturale a lucrurilor Duce la perfecţiune. Cel care realizează în el aceste zece precepte, E vizitat de întreaga creaţie . Un astfel de om îngroapă aurul în munti Ş i azvîrle perlele în mare. El nu se bate nici pentru putere Şi mc1 pentru renume, Şi nici nu se bucură de viata lungă,

55

Nici nu se plînge de moartea prematură . El nu găseste nici un pic de plăcere în succes, Dar nici mîhnire în esec(3). Chiar dacă îi pică un tron sau un imperiu lumesc, El nu obtine de aici nici avantaj Şi nici glorie personală. El stie că toate lucrurile revin la unitate Şi că viaţa si moartea Sînt faze ale aceleiasi existenţe. 1. Nu este vorba aici de meditatie în sensul yoghin pan-indian al termenului. Mai degraba întîlnim aici, în traditia taoista, exigenţa de a te debarasa de toate ideile preconcepute. Ca în proverbul: la pomul laudat sa nu te duci cu sacul. Deci: un vid de prejudecăţi. 2. Autorul · specifica: sa practicam non-acţiunea cerului. Adica, sa ne inspirăm din natura. Sa fim spontani, naturali. Altminteri, termenul "non-acţiune" ne-ar putea trimite la înţelesuri străine taoismului dar prezente în ascetica creştină. Non-acţiunea, în acest sens, nu poate fi confundata cu indiferenta detaşată, cu pasivitatea absolută în faţa vietii. 3. Autorul exagereaza desigur conduita paradoxală a adeptului Caii. În fond, a te bucura de succes, a te necaji de eşec, sînt atitudini naturale în directa legatură cu Calea cerului.

56

Fără Tao, forma nu poate căpăta viată. Fără eficacitate, viaţa Nu se poate înveşmînta cu inteligenţa. A-ti păstra forma, a-ţi trăi viaţa, A-ti stabili calităţile şi a-1 realiza pe Tao, o~re nu asta înseamnă a te împlini? Cel care s-a împlinit ţîşneşte spontan, Se mişcă fără premeditare, Iar fiintele îi calcă pe urme. El ved~ acolo unde totul este întunecos, El aude acolo unde totul este tăcere. Numai el vede lumina în obscuritate. Numai el detectează armonia în tăcere. El se poate adînci în profunzimile materiei. Se poate ridica pe înălţimile spiritului. Si-aceasta pentru că rămîne î~tr-o relatie justă cu toate lucrurile.

57

Oacâ liniştea apei permite Oglindirea a tot ce se prezintâ, Oare ce nu poate face cea a spiritului? Spiritul înţeleptu lui este linistit, Oglindâ a universului si a fiinţelor(1 ) . 1. Aici , ideea de linişte (a apei, a spiritului) poate să ne încurce . Cînd pomeneşte de apa care oglindeşte totul, pentru că nu este agitată , autorul are in vedere mai ales acea atitudine de spirit nepartizană, care se deschide unanim spre viaţă aşa cum este ea. Ex istă, desigur, şi liniştea mult trîmbitată a mentalului yoghinului, care a atins suprema detaşare; dar această ~liniste", îndoielnică, nu -este scopul final al taoismului clasic.

59

·

Cel care vrea sa obtina bunuri devine pofticios. Cel care vrea onoruri este avid de toate titlurile. Cel care vrea puterea Cu greu s-ar mai putea lipsi de ea: El tremura atunci cînd o are Şi dispera atunci cînd o abandoneaza. Aceşti oameni nu-şi înfrînează dorinţele Şi cad sub instrumentele guvernarii: Disgratie, favoare, confiscare, bunuri, ofensa , Porunci, sufe rinţe , condamnari, se înlantuie Pîna la moarte ... Aşa ca s-a zis: A-i conduce pe alţii înseamna A te rectifica . mai întîi pe tine însuti (1). Portile eliberarii nu se deschid Pentru cel care nu practica aceste precepte. 1. "Rectificarea" este o metanoia, o transformare funciară care ne deschide ochii ş i sufletul la noua scară de valori/non-valori a taoismului.

6J

oacă

masculul si femela apartin aceleiasi specii Unirea lor se derulează în funcţie de genul lor. Natura îsi urmează cursu l, Destinul nu se mod ifică, Timp ul nu se poate opri din scurgerea lui, Şi nu-l putem obtura pe Tao. Indată ce l-am atins pe Tao Nu mai există nimic care să nu poată fi împlinit. Fără el, Nu există nimic care să poată fi împlinit.

63

Cel care nu participă la schimbarea Universală

Oare cum ar putea să-i schimbe el Pe ceilalţi oameni? (1) 1. Sau, altfel spus: cel care nu se poate schimba, nu-i poate schimba pe alţii. O altă idee ar fi: atunci cind vrei să-i schimbi pe ceilalti trebuie să fii in ton cu vremurile. Căci vremu rile sînt reflectarea în ordinea umană a principiului universal al schimbării (Tao).

65

S-a zis: inţeleptul

este liniste. Calmul îi asigură echilibrul, Oetaşarea îi asigură libertatea Si indeparteaza de la el Angoase, mîhniri, influ enţe pernicioase, lntegru ,(1) el îsi pastreaza mintea limpede Şi, senin , el străluceşte. 1. inteleptul plenitudine.

este

fiinţa

integrală,

67

omul

total.

El

este

Esenţialul este sa te reformezi pe tine însuti. Astfel am putea atinge ultima bucurie: Cei din vechime apreciau Ca este fericita o astfel de fiinţa. Astazi, se crede ca fericirea se găseşte Tntr-o functie importanta, o în sărcinare oficiala . Şi totuşi unde este natura omului în toate astea? Aceste demnităţi vin cu titlu provizoriu Nu le putem nici evita si nici pastra. Este inutil sa te mîndreşti pentru funcţia ta înalta, Asa cum este inutil sa te subestimezi Daca esti sa rac. Este suficient sa -ţi pastrezi echilibrul sufletesc Ş i aceasta , în toate situaţiile, pentru a fi fericit. Dar astazi, a avea sau a nu avea fun cţie Este motiv zadarnic de îngrijora re. Astfel s-a zis: A te lasa dominat de afaceri, A permite naturii tale sa fie corupta prin cuvinte, inseamna a naste o confuzie de va lori, E ca si cum ai merge în mîini(1 ).

1. Suferinta omului provine din aceea că ş i-a pierdut natura sa rea lă . El se identifi că cu o funcţie , cu un post, cu un titlu de noblete, cu un rol social şi astfe l

69

îşi îngrădeşte libertatea naturala. lata ce rasturnare de valori. mseamnă o

caca nu luam în considerare d iferen ţele lor: Toate fii nţe l e se dovedesc a fi mari Daca scoatem în relief marimea lor. Toate fii n ţe le se dovedesc a fi mici Daca scoatem în eviden ţa micimea lor. Daca consideram eficacitatea lor Toate fi intele se arata a fi eficace. Toate fiintele se dovedesc a fi ineficace Daca aratam ineficacitatea lor. Toate fiintele au dreptate Daca punem în valoare punctul lor de vedere Şi toate fiinţele greşesc Daca scoatem în evidenţa iraţionalitatea lor.

70 71

O bîrna poate sparge un zid , Dar nu poate repara gaura; Fiecare lucru îsi are specificul sau. Curierii faimosi puteau alerga o mie de li într-o singura zi, Dar ei nu puteau prinde un sobolan Aşa cum o face pisica; Fiecare lucru îsi are capacitatea sa. O bufnita poate prinde noaptea un purice Sau poate' vedea un fir de par Dar ziua ea nu poate vedea nici macar un deal ; Fiecare lucru poseda propriile sale aptitudini. Astfel s-a zis: Cel care decide adevarul, Fara a considera fa lsul, Care vorbeşte de ordine fara a-i vedea corolarul , Dezordinea, · Nu întelege nimic din marile principii ale universului Nici din realităţi le care călăuzesc fiinţele .

73

Tao este fara început si fara sfirsit. Tot restul moare, traieste, E guvernat de impermanenta. Totul îsi schimba forma neîncetat, Timpul nu poate fi retinut, Iar corpul se transforma pe zi ce trece. Succesiunea starilor este infinite Şi fiecare sfîrşit este urmat de un nou început. Datoria fiecaruia este dictata De principiile universale. Viata fiinţelor umane Se poate compara cu un cal în galop, Modificîndu-se în fiecare moment al miscarii. Prin urmare: ce sa faci , ce sa nu faci? Urmeaza fluxul transformarilor (1 ). 1. Ce vom face sau nu este dictat de împrejurări. Adică , nu există un consemn universal valabil şi , mai ales, imuabil, pe care să-I urmăm .

75

C ine îl cunoaste pe Tao înţelege ordinea universului, Ştie sa cîntăreasca ci rcumstanţele, Dis cerne pericolele. Dis crim inarea sa îl pune la adăpost De foc, de apa, de fiarele sălbatice(1 ). Sî ngele rece îl ajută sa perceapă Situatiile critice sau sanatoase. Egal în fericire ca şi în nefericire(2) A tent la ce refuza şi la ce acceptă Nimic nu- l poate atinge. 1. Cine îl cunoaste pe Tao ştie că universul este supus legii schimbării perpetue, a alternanţei yin-yang. El mai ştie că aceste schimbări se realizează în chip natural, spontan, după legea m1n1mei rezistenţe. Identificarea situatiei, însă, adică aprecierea corectă a momentului în functie de polaritatea vid-plin, îi indică cunoscătoru l u i cînd să actioneze şi cînd să se abtină ... 2. "Egal în fericire ca şi în nefericire", în sensul că nu cramponează de fericire şi nici nu se cambrează se faţă - n faţă cu perspectiva dezastrului.

77

- Ce este oare ordinea cosmică? (1) Ce este ordinea umană? Tntrebă domnul Fluviu. Jo, din marea Nordului, îi ră s punse: - Calul şi boul au patru picioare, lată ordinea cosmică . Îi punem calului frîu, Ş i boului un inel în bot, lată ordinea umană . 1. "Ordinea cosmica" s-a mai numit si Calea Cerului , sau T a o.

79

A căl ători pe mare şi a nu te teme Nici de şerp i şi nici de dragoni lată curajul pescarilor. A călători pe pămînt şi a nu te teme Nici de tigri şi nici de rinoceri lată curajul vînătorilor. Atunci cînd tăisurile nude se ciocnesc A considera că moartea este ca si viata l.ată curajul războinicilor. A şti că eşecul îs i are destinul său Că succesul îşi are ora sa Şi a sta fără teamă în catastrofă lată curajul înteleptului.

81

Regele Zhou a trimis doi emisari la Zhuang Zi pentru a-i propune un post de ministru. Zhuang Zi pescuia în rîu. Dupa ce i-a ascultat, fara a-si ridica undiţa din apa, le-a zis: - Am auzit spunîndu-se ca regi i Zhou pastreaza cu ven eraţie, în templul stramosil or, carapacea unei ţestoase sacre care ar fi murit de mai bine de trei mii de ani. Ce credeţi, aceasta ţestoasă ar fi preferat sa moara şi sa fie venerata sau, vie, sa -şi tîrască coada prin noroi? - Ar fi preferat sa continue sa tra iasca si sa -si tîrască coada prin noroi, raspunsera emisarii. - Întorceţi-va , zise Zhuang Zi. Si eu la fel, prefer sa-m i tîrăsc coada prin noroi( 1). 1. Pentru un taoist viaţa la curte, posturile înal te , onorurile, nu înseamnă altceva decît alterarea autenticei naturi umane. Ele echivalează cu moartea. De unde refuzul lui Zhuang Zi .

83

Un sac mititel n-ar putea contine un ob iect mare. O frînghie prea scurta nu atinge fundul puţului Fiecare lucru îsi are valoarea sa(1 ). 1. Dacă frînghia scurtă nu poate atinge fundul puţului, asta nu înseamnă că ea nu poate fi utilă. In cel mai rău caz, ea nu va fi utilizată la scoaterea apei din put, dar şi-ar putea găsi rostul în altă activitate.

85

Dacă

miza unei partide este făcută din jetoane Jucătorul se simte în largul său . · Dacă miza este bursa sau centura sa El se va simţi nervos. Dacă miza este aurul galben Tşi va risca toate avuţiile. Şi totuşi iscusinta sa este aceeaşi Dar tulburarea îi vine din valoarea mizei. Cel care se ataşează de bunurile exterioare Devine stîngaci în forul său interior(1). 1. Atunci cînd doreşti cu tot dinadinsul să obţii ceva în trebuie să te supui etichetei, conformismului social. Or asta înseamnă să -ti alterezi natura reală. Să nu mai fii tu însuţi. De aici nervozitatea, angoasa, etc.

viaţa socială,

87

lnteriorizarea fără exagerare Exteriorizarea fără exces A şti să tii măsura Sînt aici trei elemente ale succesulu i(1 ). este vorba aici de fa imoasa cumpătare ca re de la un capăt la altul etica şi morala creştină . Cuvîntul "mă sură " se referă mai deg rabă la ideea de limi tă naturală a lucrurilor si fi intelor. Ca să folosim un exemplu: nu există o măs ură prec1sa universală a cantitătii de alcool care poate îmbăta un om. Fiecare 1s1 are propriile sale limite (unul bea mai mult, altul mai puţi n ...). A-ţi cunoaşte limita naturală în toate ipostazele vieţii înseamnă în fond "a sti să tii măsura ".

1.

Nu

străbate

(9

Zhuai artizanul trasa cercuri cu mîna l i beră La fel de bine ca şi cu compasul. Degetele sale se acomodau natural Cu forma lucrurilor pe care le crea, Fără a lăsa impresia că se concentrează. Îndemînarea lui venea din libertatea Minţii sale care se împletea cu formele. Pantofii potriviţi te fac să-ti u i ţi picioarele. O centură potrivită te face să uiţi de sale. A uita distinctia dintre pro şi contra Îi permite minţii să se adapteze perfect La influenţele exterioare sau interioare Uitîndu-se în faptă .

91

Într-o zi, pe cînd se plimba printr-o pădure de castani, Zhuang Zi văzu o pasăre ciudată care venea din sud , cu aripi lungi de sapte picioare si ochi holbaţi. Pasărea îi atinse în treacăt capul şi se aseză puţin mai încolo. Ce să fie oare cu pasărea asta care nici nu vede cu ochii ei holbaţi si nici nu-şi ia zborul cu aripile ei mari? se întrebă el. Îsi ridică mantaua, îşi a rmă arbaleta si se îndreptă spre ea, gata să o săgeteze . Văzu

atunci că un greiere îsi savura prada la umbră, uitîndu-se cu totul. Si mai văzu că o călugăriţă pe o frunză era gata să înşface greierele pentru a-1 mînca , uitînd astfel să vegheze asupra propriului ei corp. Si întelese că pasărea b i zară făcuse la fel pentru a înhăta aceste prăzi. Vai! îşi zise Zhuang Zi, fiinţele se vatămă reciproc si pierderea urmează cîstigului! Tulburat, puse deoparte arbaleta şi se reîntoarse. Atunci, pădurarul îi apăru în spate şi-1 potopi de injurii. Zhuang Zi se închise în casă si nu mai ieşi timp de trei zile. Ucenicu l său Lin Zhu 1-a întrebat motivul purtării lui. - Atasîndu-mă de formele exterioare, mi-am adevărata naturĂ, răspunse Zhuang Zi. pierdut

93

Cine contempla apele mocirloase nu le contemp lă pe cele limpezi. Maestrul meu m-a invatat să bag de seamă să urmez obiceiurile tinuturilor traversate. Or, plimbîndu-mă printr-o pădure de castani mi-am uitat adevărata natură, la fel cum si cotofana si-o uită pe a sa cînd dă buzna să piară alături de insectele care s-au uitat pe ele însele. Padurarul m-a luat atunci drept hoţ si m-a "vînat" la rîndu-i. Toate astea m-au tulburat (1 ).

Un ferm ier nu dădea doi bani n1c1 pe r~ng~~ile onorifice şi nici pe onorariile aferente . .El . se m~n_J~a de turma sa aşa încît boii săi erau tot1 bme hramţ1. oucele Meu, fără a se sinchisi de conditia lui modestă , îi oferi un minister.

1. Furat de obiceiurile lumii în care trăieşte, prins în vîltoarea ambiţiei şi dorinţei , omul pierde autentica sa natură . El îi "vînează " pe semenii săi şi devine la rîndu-i "vînat" pentru alţii. (Conform proverbului: "orice naş isi are nasul"). O altă interpretare: Zhuang Zi este luat drept un altul, drept tîlhar, si apostrofat de pădurar, pentru că nu a respectat cutumele regiunii pe care o traversează pădurea de castani -, aşa cum a fost învăţat de maestrul său. în fond, ce ar putea crede un pădura r despre un ins pe care îl surprinde în pădure cu arbaleta în mînă? Nu I-ar lua drept braconier?

94

95

La drept vorb ind, e la fel pentru toate fiintele: Ceea ce gasim frumos Pare minunat, extraordinar Ceea ce gasim urît, pare dezgustator si corupt. Adevarul este ca, pretutindeni şi dintotdeauna, Ceea ce pare dezgustator şi corupt Se transforma în minunatii extraordinare Iar ceea ce pare minunat si extraordinar Se metamorfozeaza î n putrefactie gretoasa. Aşa încît s-a spus: În .univers nu exista decît un singur suflu Astfel înteleptul Venereaza unitatea tuturor lucruri lor (1). 1. Aici, "suflul" (qi) este ceea ce au comun toate lucrurile şi făpturile din univers. Toate cad sub incidenta principiului alternanţei şi unităţii contrariilor.

97

Daca trupul tau seamana Cu o ra mura de copac uscata Daca sufletul tau seamana Cu

cenuşa stinsă,

Cum ai mai putea fi atins De o catastrofă ?(1) 1. Acest aforism da apa la moara adepţi lor ascezei şi mortificarii trupeşti şi mentale. În realitate, el este metafora principiului transformarii si alte rnanţei universale. Trupu l asemanator unui copac uscat este invers ul trupului plin de vigoa re , pleznind de sanatate şi mustind de seva vieţii. Dar aceasta "bunastare" trupeasca a atins oarecum o culme care ameninţa sa se transforme în inversul ei, în mizerie trupeasca. La fel si în cazul spiritului (suflet/minte): atunci cînd nutrim cele mai entuziaste sentimente, deprimarea nu este departe ... Am putea conchide de aici ca taoistul cultiva deliberat mortificarea trupeasca si "mentala"? Daca ar face-o, atunci î nseamnă ca el s-a îndepărtat de Tao. Pentru ca orice acţiune deliberata te instraineaza de Tao ...

99

Universul este superb Dar el nu vorbeşte de asta. Cele patru anotimpuri se succed D upă legea lor Ciar nu discută nimic în această privintă. Creatia întreagă se bazează P e principii absolute C are rămîn neformulate(1 ).

1. Formulate, principiile absolute nu ar mai fi absolute. Orice sistematizare dogmatică a absolutului cade în capcana unilateralităţii utopice. Pe de altă parte, nimeni nu poate explica cum face cutare lucru atunci cînd "facerea " îi vine de la sine, în chip spontan, natural. Odata , un compozitor a fost întrebat de un admirator: "Cum faceţi atunci cînd compuneţi?" El i-a răspuns sec: "Habar n-am! Muzica îmi vine în minte gata făcută. Nu-mi mai rămîne decît sa pun mîna şi s-o notez pe portativ ... "

10 1

Tung Kuo Z i îl întreabă pe Zhuang Zi: - Unde se afla ceea ce aţi numit Tao? - Nu exista loc în care sa nu se afle. - Indicaţi-m i unul din aceste locuri. - În aceasta furnica . - Mai jos? - În acest fir de iarba. - Mai jos? - În aceasta farîma de caramida. - Şi mai jos? - În laturi. Tu ng Kuo Zi tacu atunci. Iar Zhuang Zi îi zise: - Întrebările dumneavoastra nu ating esenţialul (1 ). vin din curiozitate, din dorinţa de a Tao nu poate fi cunoscut în sens intelectual. Cunoaşterea intelectuală încinge spiritele şi naşte disputele. Adevărata cunoaştere a lui Tao înseamnă trăirea în Tao. Ea solicită o restructurare de fond a fiintei umane. 1.

Întrebările

cunoaşte.

Dar

103

Cine se tine deasupra oricărei mînii Nu va mai fi niciodată mînios Căci mînia sa va ieşi din nemînie. Cine se ţine deasupra ag i taţiei umane Fapta sa purcede din non-actiune. Cine vrea să rămînă mereu calm Îşi reglează resp iratia. Cine caută inspiratia exactă Îş i urmează inima. Cine vrea să acţioneze cu justeţe Nu acţionează decît din necesitate. Aceasta este ca lea înţeleptului (1 ). 1. Minia celui care nu e mînios este conjuncturala. Ea afla radacina intr-un caracter iritabil. La fel şi i n cazul agitaţiei si non -acţi unii. Acţiunea justa, afirma Zhuang Zi, este dictata de conjunctura. De aici şi diferenţa intre efortul de a-ţi controla respiraţia pentru a-ţi pastra calmul, şi inspiraţia care provine din cultivarea inimii, adica din i ntuiţia naturala. Din nefericire, acest din urma procedeu, care nu · cere nici un efort, a ramas total necunoscut omului modern. nu-ş i

105

Baietelul zise: - Cel care ştie sa guverneze lumea Trebuie s-o faca ca unul care paste caii. El baga de seamă Şi înlătura tot ce ar putea sa le faca vreun rau (1 ). 1. De notat aici ideea curioasă că un băiete! de cîţiva anişori ştie mai bine decît oricine cum trebuie guvernată lumea. Adevărata ştiintă nu ţine de vîrstă, pentru că nu este o cantitate de ceva acumulat în timp. Ea este observaţie şi intuiţie naturală. De aceea se află la îndemîna copiilor.

107

Orice existenţă îş i are propriul absolut Orice cercetare, propria sa l um i nă Orice comunitate, pivotul său Orice început, sensul său. Cine îl descifrează pare că nu-l înţelege . Este inutil să ne întrebăm despre finit sau infinit. înapoia fenomenelor care se schimbă Există neschimbarea. De ce să n-o consultăm?(1) 1. Schimbarea este perm a nentă - alternanta yin-yang care constituie esenţa universului. Această permanenţă a alternantei ofer~ singurul subiect întemeiat de meditaţie .

109

Strâin ul spune: - Adevarul se afla în sinceritate Cine nu este sincer Nu-l poate influenta pe un altul. .. Numai adevârul interior Perm ite m i nţii sa actioneze în exterior; în asta consta va loarea adevarului. Utilitatea sa consista în a pune Fiece lucru la locul sau(1 ). 1. "Adevarul interior" este o mit1te lipsita de prej udecăţi , deschisa posibilului şi probabilului. Cînd realizam aceasta "sinceritate" interioara putem lamuri rostul tuturor lucrurilor care ne inconjoara.

11 1

Metalul şi lemnul îl pedepsesc pe om din exterior. Ag itatia Şi excesul Îl pedepsesc din interior. Numai fiinta autentică Scapă pedepselor Care vin din interior şi din exterior(1 ). 1. Omul care cultiva firescul intra în armonie universul. De aceea este scutit de "pedepse".

113

cu

Din toate instrumentele mortii Ambitia Este cea mai nociva(1 ). 1. Ambiţi a este cea mai ucigătoare pentru că se opune firescului. Ea forţează nota căutînd să obţină cu tot dinadinsul ceea ce şi-a propus. De aceea ea este potrivnică vietii.

11 5

Confucius 1-a vizitat pe Lao Zi . Acesta din urma tocma i îşi spălase parul şi şi-1 usca la soar~. S-ar fi putut spune ca trupul sau, aşa cum sta nemişcat, parea ca si mort. Confucius aştepta o vreme, apoi se apropie şi zise: - Oare ma înşeală ochii sau e adevarat ce vad? Aveti aerul unui copac mort care nu mai da nici un semn de viaţa. - M-am zbenguit în nenascut, răspunse Lao Zi . - Ce sa însemne asta? întreba Confucius. - Mintea mea e-atît de uluita încît nu stiu ce sa zic. Gura îmi este muta si nu poate sa se exprime. Dar voi încerca sa aproximez adevarul: Perfectul principiu negativ (Yin) este maiestos pasiv. Perfectul principiu pozitiv (Yang) este puternic activ. Unul vine din cer, celalalt din pamînt. Osmoza lor creaza armonia prin care toate lucrurile sînt produse. Exista probabil o cauza prima dar nu-i vedem niciodata forma care totuşi umple spaţiul. Exista lumina, exista întunericul. Z ilele vin ş i lunile trec. Creaţia este mereu la lucru . Viaţa vine de undeva ş i moartea ne conduce undeva. Început şi sfîrşit se urmeaza neîncetat si noi nu stim cînd totul se va sfirsi . Daca nu este aici rezultatul unei cauze prime, atunci ce sa fie oare?

11 7

- Dar, zise Confucius, ce vrea să zi că: a te zbengui în nenăscut? - Perfecta bunăta te si perfecta liniste. Cel care atinge aceasta este o fii ntă umană perfectă (1 ). 1. Autentica natură umană este Mbună" , nu î n sensul de bine opus răulu i, ci in sensul de ceva "rotund", perfect, căruia nu-i lipseste nimic. "Nenascutul", "nefiinta", "vidul" sînt tot atîtea denumiri ale lui Tao. "Nenăscutul" este obîrşia tuturor lucrurilor si fiintelor din univers. A te "zbengui" în nenăscut înseamnă a regă s i spontaneitatea initiala a bebelusului nou-născu t . ' a realiza armonia (care este extaz) cu totul şi cu toate .

Zhuang Zi traversa muntii cînd văzu un copac cu bogat. Un tăietor de lemne se afla în un frunziş preajmă, dar nu-l tăia. Zhuang Zi 1-a întrebat motivul şi celălalt răspunse: "Nu-i bun de nimic". Zhuang Zi zise atunci : "Multumita v i rtuţii de a nu avea calităţi excepţionale , acest copac si-a atins vîrsta". Cînd Maestrul (Zhuang Zi) a părăsit muntii, s-a oprit la locuinta unui prieten. Prietenul, fericit, a poruncit servitorilor să taie o gîscă si să o gătească . Servitorul întrebă: "Una d in gîste stie să gîgîie. Cealaltă nu stie. Pe care s-o tai?" Stăpînul zise: "Tai-o pe cea care nu gîgîie". A doua zi, un ucenic îl întrebă pe Zhuang Zi: "Ieri copacul din munti, pentru că nu avea calităti superioare, a reusit să-si atingă vîrsta. Dar acum, gisca gazdei noastre, pentru că nu are calităţi exceptionale, a trebuit să moară . Care e părerea domniei tale în această pri vintă?"

Zhuang Zi răspunse rîzînd:"Pozitia mea se situează între faptul de a avea calităti exceptionale si faptul de a nu avea asa ceva. Totusi această poziţie nu este justă decît în aparenţă; în realitate nu este. De aceea, cei care practică această metodă nu sînt scutiti de necazuri. Dar dacă înaintăm cu Tao si cu Te (Calea şi puterea ei spirituală) , va fi cu totul altfel. Cine se uneştP. cu Tao si cu Te este cu

1 18

119

strămoşul lucrurilor. .. tulburat?" (1 ).

si

cum

ar

mai

putea

fi

el

1. Textul nostru trateaza dilema util-inutil, sau daca e bine sau nu sa ai calitati excepţiona le , sa te remarci, sa fii util. în primul caz, Zhuang Zi susţine ca inutilitatea îţi prezerva viaţa. În al doilea caz, cel al gîştei care este sacrificata pentru ca nu gîgîie, ipoteza sa nu se verifica. Atunci se impune •calea de mijloc": a te situa între faptul de a avea şi faptul de a nu avea calităţi excepţionale . Dar (şi) aceasta poziţie nu te scuteşte de necazuri. Singura salvare este cultivarea Caii. Taoistul nu este tulburat, pentru ca el nu se împotriveşte destinului, nu se pune de-a cu rmezişul întîmplării. El inainteaza împreuna cu schimbarea şi nu în raspar. El ştie cînd e cazul sa te ara ţi util şi cînd nu ...

A te multumi să consideri faptele , a fi circumspect, a evita ~rice expresie superfluă a sentimentului, şi riscul întîlnit într-o negociere este scăzut. Căci în orice raport interuman antagonismul se ascunde sub cordialitatea aparentă şi poate izbucni , la fel cum băutorii la un chef, mai întîi calmi, se excită din ce în ce mai mult. Tot astfel în toate afacerile între oameni. Cuvîntul este ca şi vîntul pentru val. Actiunea începută poate fi deturnată de la scopul ei. Prin vînt, valurile se ridică ... Mînia amplifică divergenţa şi urmează vorbele inutile şi argumentele false care aţîţă pasiunile, aşa încît fără a ne da seama , uităm scopul. ' Nu trebuie să vrei să forţezi rezultatul. Orice exces depăşeste dreapta măsură(1 ). 1. ·oreapta masura" în sensul de masura naturala.

120

121

Confuci.us i-a zis lui Yen Mui: - Ta o în si nea noastra nu poate fi sci ndat( 1). Altminteri îsi pierde unitatea. Şi daca-si pierde unitatea el devine nesigur şi-i provoaca astfel mintii tulburare, tulburare careia nu-i putem scapa. Pe buna dreptate cei din vechime spuneau ca omul ar trebui mai întîi sa se întareasca şi sa-I afle pe Tao în sine însuşi ş i-apoi sa-I gaseasca pentru sau în ceilalti. Înainte de a fi realizat asa ceva, la ce bun sa te expui vicisitudinilor celorlalţi? Caci altminteri, riscam ca toata eficacitatea sa se reduca la dorinta zadarnica de renume si ca toata înţelepciunea sa se piarda în dispute. 1. Tao în noi insine este principiul unitătii tuturor contrariilor. Sau, în termenii lui C.G. Jung: conjuncţia co nştientului cu inconstientul. In aceasta lumina este evident ca scindarea lui Tao din noi conduce la consecinte dezastruoase, atît psihice cit şi somatice.

123

Cel care se lasa devorat de griji se dezechilibreaza grav. Teama îi paralizeaza actiunea, mintea sa cuprinsa de indoiala pare ca pluteşte între cer si pamînt, împarţita între emotiile pozitive si negative, între avantajele de obţinut şi prejudiciile de evitat. Toate acestea agitîndu-se în el creaza o flacara devoratoare care îi distruge pacea interioara. Mintea, limpede ca şi luna, nu rezista flacărilor pasiunilor care te fac sa-ţi pierzi controlul si sa-I uiti pe Tao, calea justa(1 ) . 1. Dacă ne lăsăm devoraţi de grijile acestei lumi este

pentru că ignorăm Calea, principiul Taoist care spune că totul în acest univers este opera legii alternanţei. Totul apare şi dispare, se naste şi moare, urmînd cursul firesc al fenomenelor naturale. Succesul şi eşecul se împletesc - ele vin fiecare la timpul lor ş i este cu totul inutil să vrem să le forţăm sau să le evităm. În realitate nimeni nu poate produce nimic în acest univers dacă nu este în acord cu Tao, şi ignoră dreapta măsură care este cea a fenomenelor naturale. În fond, este ceea ce spune şi Iisus atunci cînd arată că nimeni nu-şi poate clinti nici măcar un fir de păr din capul sau dacă nu asta e voinţa lui Dumnezeu.

125

Hui Zi i-a zis lu i Zhuang Zi: "Vorbele dumneavoastră sînt inutile". Zhuang Zi i-a răspuns; "Trebuie să stii ce este inutil pentru a cunoaşte ce este util. Desi pămîntul este imens, ceea ce îi este util omului se rezumă la un petec pe care să-şi pună picioarele. Dar dacă i-am săpa pămîntul de sub picioare i-ar mai fi oare util? - Nu , fireste, zise Hui Zi. - Atunci, reluă Zhuang Zi, e limpede că inutilul este util.

127

Zhuang Zi se afla pe patul de moarte iar ucenicii sa1 şi-au exprimat intenţia de a-i face funeralii somptuoase. "Inutil, le-a zis muribundul, căci cerul şi pămîntul vor fi dublul meu sicriu (1 ), soarele şi luna ambele mele discuri de jad, stelele şi steaua Polară perlele mele, toate fiinţele cortegiu . Oare nu este gata ca labalîcul meu funerar? Ce i-aţi mai putea adăuga?

- Dar ne temem, ziseră ucenicii, că gaia şi corbul vă vor devora. - Sus, risc să fiu devorat de corb ş i de gaie; jos, de coropijniţe şi de furnici. Vai, cîtă parţialitate să vreţi să mă refuzaţi corbilor ca să mă dati furnicilor! 1. "Cerul

o exprimare simbolică a principiului yang-yin, care nu este altul decît Tao. Sicriul lui Zhuang Zi este legea schimbării perpetue la care el s-a ajustat minunat!... · şi pămîntul",

alternanţei

129

purificării mentale în următoarele: Mai întîi, concentrează-te. Nu asculta cu urechea ci cu mintea Nu asculta cu mintea ci cu suflul. Urechea ascultă, mintea reprezintă, Numai suflul se conformează oricărei situatii Căci este vînt vid (1 ). Vidul purifică mintea . În vidul mental pătrunde lumina (2) Ca si (imaginea) peisajului prin fereastra odă i i goale.

Metoda Constă

1. KSuflu l" nu este totuna cu respiraţia. Ci o formula care desemneaza duhul (mentalul) ong1nar, adica neîntinat de idei şi conceptii preconcepute. 2. o idee asemanatoare gasim in KEvanghelia dupa Toma": KCînd discipolul este plin, el este plin de tenebre; cind e gol (vid). e plin de lumina .. ."



131

Omul , cînd se bucura prea mult Graviteaza în jurul polului pozitiv. Cînd se necajeste prea mult, El g raviteaza în jurul polului negativ. Fara echilibru între luminos si obscur, Cadenţa anotimpurilor, Armonia între cald şi frig, Sînt perturbate . Fiinta sufera din aceasta pricina , Îsi pierde centrul de greutate, Îsi deregleaza umorile si devine incapabila Sa-şi finalizeze gîndurile şi faptele. Astfel lumea întreaga devine prada lpocriziei si instabilitatii (1 ). 1. Exista o masura în toate lucrurile. Ignorînd acest adeva r universal , omul se poate dezechilibra grav, dupa cum exage reaza nota fie în bucurie, fie în amaraciune. Dar ş i mai grav: dezechilibrul sa u se rasfringe şi asupra anturajului. De aici ipocrizia - care nu este adeseori decît o expresie superfluă a sentimentelor noastre si inconsecventa ...

133

Universul este unitatea tuturor fapturilor. Daca atingem aceasta unitate si ne identificam cu ea, mădularele trupului nostru nu ne vor mai fi decît tarîna, în timp ce viaţa şi moartea, sfîrşitul şi începutul nu vor mai diferi prin nimic de succesiunea zilei si noptii care nu poate tulbura pacea noastra launtrica. Cu atît mai puţin vom fi tulburati de cîstigul şi pierderea temporale, de noroc sau de ghinion! (1) 1. În filozofia hermetica citim ceva asemanator: ceea ce este în afara este şi înauntru, şi viceversa. Aceasta omologare a universului exterior cu cel interior, a omului cu lumea, este o conceptie larg răspîndită în antichitate. Zhuang Zi ne invita aici sa imitam modelul lumii exterioare, modelul lui Tao care le aduce pe toate laolaltă, si sa realizam unitatea interioara. Ceva identic ne propune psihologia lui C.G. Jung: realizarea Sinelui care inseamna unirea contrariilor, în speta conjunctia constient-inconştient.

135

EDITURA

AROPA REALIZEAZĂ URMĂTOARELE SERVICI I: •



EDITARE ŞI TIPÂRIRE CÂRŢI, BROŞURI , PLIANTE, REVISTE, CALENDARE, AGENDE, FORMULARE, ETICHETE, AFIŞE, AUTOCOLANTE EDITARE SI TIPÂRIRE CÂRTI SI BROŞURI DE V ERSURI /PROZÂ, ÎN REGIA AUTORILOR

EDITURA AROPA TEL. 335.05.74 REDACTOR: GINNO DUMITRESCU TEHNOREDACTARE: MARIA RUSU

.o ~

N

o o

O') (")

N

ne lăsăm devoraţi de grijile acestei lumi este pentru că ignorăm Calea, principiul Taoist care spune că totul în acest univers este opera legii alternanţei. Totul apare şi dispare, se naşte si moare, urmînd cursul firesc al şi fenomenelor naturale. Succesul esecu l se împletesc - ele vin fiecare la timpul lor şi este cu totul inutil să vrem să le forţăm sau să le evităm. În realitate nimeni nu poate produce nimic în acest univers dacă nu este în acord cu Tao, şi ignoră dreapta măsură care este cea a fenomenelor naturale. În fond, este ceea ce spune si Iisus atunci cînd arată că nimeni nu-şi poate clinti nici măcar un fir de păr din capul să u dacă nu asta e voinţa lui Dumnezeu. Dacă

View more...

Comments

Copyright © 2017 KUPDF Inc.
SUPPORT KUPDF